Ce e amorul?

Ce e amorul? Sau mai bine zis... Ce e iubirea?
E ceva ce te ridica pe un drum anevoios sau lin pe culmile inalte ale fericii, acolo unde totul ti se pare perfec si imposibil de distrus. Dar pe cat de repede ajungi acolo sus, tot atat de repede, ba chiar mai repede si cazi, zdrobindu-te de asfaltul rece si umed al lumii rele in care traim. Si te doare, suferi, plangi si nu poti schimba nimic pentru ca ei, baietii sunt doar niste simplii vanatori, iar tu esti prada lor. Iar tu, esti soarecele, iar ei pisica pana cand te prinde si te doboara, iar atunci rolurile de inverseaza si tu devii doar o noua achizitie la numeroasa lor colectie de inimi furate si zdrobite cu nepasare. E ceva ce doare si iti sfasie de fiecare data cate o bucatica sin inima, ajungand la un moment dat sa nu o mai ai. Ramai fara inima, iar atunci devii ca ei, rea si nepasatoare. Dar pana atunci mai ai de indurat suferinta provocata de vorbele lor murdare si mincinoase. Daca ar stii ei, baietii, cate nopti am pierdut plangand pentru ei, cate lacrimi am varsat si cate vise ni s-au spulberat nu ar mai repeta greselile facute cu nici o fata. Dar chiar daca ar stii ar fi imposibil ca ei sa se schimbe. Asta e natura lor, sa raneasca simbolul frumusetii, femeia. Nu stiu sa aprecieze sentimentele ce le avem pentru ei. Ei continua sa alerge dupa ambalaje ieftine dar frumoase, nefiind atenti la sufletele ce ascund fiinte si sentimente adevarate nu papusi plastifiate. Dar chiar si asa, scriind toate astea nu voi schimba nimic, orice as face eu, orice cuvant in plus pe care l-as scri aici ar fii de prisos pentru ca lor nu le pasa. Sunt atat de nepasatori incat nici nu se vor deranja sa citeasca aceasta insiruire de cuvinte pline de durere ale unei fete ce stie ce e aceea dragoste si ce e aceea durere.