Mereu spui cu mândrie că primul meu cuvânt rostit a fost "mama". Şi poate, întotdeuna a fost şi va fi la fel : Mereu am să rămân fetiţa cea mică a mamei, indiferent de ce fac, sau de cine o să fiu în viitorul apropiat, asta nu se va schimba niciodată.
Cand eram mică adesea mi se punea întrebarea : "Cine este eroul tău, modelul tău în viaţă?". Fără să ezit şi în momentul de faţă răspunsul este acelaşi : MAMA.
Cuvintele mari pălesc în faţa persoanei tale, iar în acest moment nu mai pot spune alte cuvinte măreţe despre un om măreţ. Noi (familia, prietenii, cunoştinţele) te ştim exact aşa cum eşti în viaţa de zi cu zi : un om simplu, dar complex în acelaşi timp, cu un caracter puternic, muncitor, corect, blând şi foarte deshis, cu un suflet mare şi cu o inima şi mai mare. O mamă te învaţă să nu uiţi de unde ai plecat şi îţi oferă încredere pe drumul ce îl urmezi. Tu m-ai învăţat cum să mă port, cum să vorbesc, nu doar cum să am succes în viaţă, ci să port cu onoare numele tău şi ceea ce m-ai învăţat. Datorită ţie am speranţa, înţelepciunea şi credinţa să fiu cinstită cu mine însumi.
Multi imi spun ca sunt prea mica sa pot vorbi despre asta, dar nu e asa. Iubirea nu are varsta, limite sau reguli. Vrei sa iti spun ce cred eu despre iubire? Ce cred eu ca este ea? Ei bine, iubirea nu e doar un sentiment, iubirea e puterea care creaza din doua persoane una singura. Iubirea nu inseamna sex si nici forme voluptoase sau chipuri angelice si muschi. Iubirea e pur si simplu iubire. E atunci cand adormi cu numele persoanei iubite in gand, cand te trezesti cu acel mesaj in care scrie "Buna dimineata!" sau cu apelul pe care il primesti in diminetile tarzii ca sa te trezeasca doar pentru ca ii era dor de vocea ta. Iubirea e atunci cand nu va vedeti toata ziua, iar seara te suna si iti spune sa cobori in fata blocului pentru ca e jos si te asteapta. Adevarata iubire e atunci cand totul ramane intre VOI, totul tine de VOI, totul inseamna VOI si tot ce conteaza e ceea ce simtiti VOI. Sa iubesti inseamna sa dai puterea celui de langa tine de a te distruge, iar el nici macar sa nu incerce s-o faca.
Nimieni nu stie nimic despre nimeni! Toata lumea se joaca cu toata lumea. Sau mai bine spus toti se joaca cu sentimentele si mintea celor din jur. Ce-i drept, ador sa ma joc cu mintea si sentimentele oamenilor, recunosc. Imi place sa vad cum isi pun un milion de intrebari dupa ce fac un simplu gest sau spun cateva cuvinte. Ador sa vad cum nu gasesc raspunsuri in ceea ce ma priveste, in ceea ce vor sa afle. Multi cred ca ma cunosc, ca sunt o carte deschisa in fata lor, dar stii ce? Nimeni nu ma cunoste nici macar pe jumatate. Nimeni nu stie de ce plang noptile si rad cu gura pana la urechi zilele. Totul, ganduri, gesturi, cuvinte, chiar si viata, sunt un joc, un joc de noroc. Daca nu folosesc ce am mai bun si nu pariez tot pe asta, pierd. Pierd prieteni, familie, lucruri, sentimente, pe mine, pierd TOT. Iar daca ai avut ocazia sa petreci ceva timp cu mine cu siguranta stii ca nu-mi place sa pierd. Nu am pierdut niciodata, iar daca voi pierde, acele va fi sfarsitul jocului, nu voi mai incerca sa ma joc cu nimeni si nimic, voi deveni neutra si voi continua sa traiesc, dar fara sa mai risc totul pentru implinirea unui vis.
"M-am plictisit." O propozitie pe care cu totii am spus-o macar odata. Cu totii avem momente cand ne plictisim. Majoritatea persoanelor se plictisesc de lucruri banale sau de lucruri de care nu ar trebuii sa se plictiseasca niciodata. Te plictiseste o melodie, te plictiseste un film, o discutie, televizorul, hainele pe care le ai in sifonier si nu le mai suporti, uneori ajunge sa te plictiseasca chiar si o persoana, un sentiment, o relatie... Intr-adevar, si pe mine ma plictisesc aceste lucruri uneori, dar incerc sa nu le dau importanta pentru ca sunt doar niste lucruri minore. Iar cand spun ca ma plictisesc, vreau sa spun de fapt ca m-am plictisit de lumea asta, de rautatea ce ma asteapta la fiecare pas, de sentimentele bune pe care le impart si de cele negative pe care le primesc la schimb. M-am plictisit sa vad cum oamenilor nu le pasa decat de ei insisi, cum ar fii in stare sa-ti vanda si sufletul pentru a le fii lor bine si a-si duce planul la bun sfarsit sau doar pentru a-si implini anumite dorinte. M-am plictisit sa privesc o persoana cu caldura iar ea sa emane prin privirea ei toata gheata ce-o tine-n suflet. M-am plictisit sa vad cum incerc sa fac bine si primesc rau inzecit. M-am plictisit sa am asteptari de la persoane care poate nu-mi merita nici zambetul, nici atentia si nici prezenta. M-am plictisit sa vad oameni suferind pentru oameni care nu ii merita. M-am plictisit sa astept ca ceva bun sa se intample si totul sa fie bine. Sincer? M-am plictisit si sa iubesc. Da, m-am plictisit poate de cel mai frumos sentiment. M-am plictisit sa-ti pun tie inima pe tava, iar tu in loc sa ai grija de ea, iei primul cutit si o tai in mii si mii de bucatele ori o iei si o arunci undeva departe, ea devenind doar o pulbere. M-am plictisit sa iubesc persoana gresita. M-am plictisit sa te iubesc pe tine mai mult decat pe mine. M-am plictisit sa gresesc cand vine vorba de deciziile pe care le iau in privinta ta. Decizii luate cu inima, nu cu mintea. M-am plictisit de tine, de ura ta, de raul pe care mi-l faci, de indiferenta ta. M-am plictisit de tine, de imbratisarile tale, de strangerea ta de mana, de saruturile tale... M-am plictisit de tot ce insemni tu chiar daca te iubesc. M-am plictisit sa vad cum alte zeci de persoane simt ceea ce simt eu acum. Stii ce simt? Simt cum din dragostea ce ti-o port se naste o ura profunda... Sa te feresti mereu de ura celui ce candva te-ai iubit!
