Tine-ma departe de tine dar totusi pastreaza-ma aproape de tine,mintea si sufletul tau.Nu vreau sa plec lasandu-ne asa cum nu am crezut ca vom ajunge vreodata.Ar trebui sa fie totul ca acum ceva timp,cand totul era mirific iar fiecare minut petrecut alaturi unul de celalt era sublim si plin de fericire si foantezie.Imi lipsesc acele clipe,acele vorbe.Imi lipseste acel timp!Imi lipsesti tu si prietenia ce se legase cu sfori stranse intre noi!Imi lipseste privirea ta atintita asupra mea,imi lipsese imbratisarea ta,strangerea de mana,primul dans,prima soapta.Imi lipsesti!!!Nu stiu ce as putea face sa te aduc inapoi langa mine!Erai si esti fratorul meu dar imi lipsesti din momentul in care am plecat amandoi pe cai diferite datorita minciunilor ce ne inconjurau! Imi lipseste fratiorul meu!!!
Viata inseamna sentimente,trairi,soapte dulci,vorbe cu gust amar si lacrimi pline de ura.Fiecare persoana de aici,toti ce-i care ma inconjurati acum scotandu-va coltii aveti sentimente.De ce urati dragostea si poate chiar si fericirea?Ce satisfactie aveti trezindu-va la fiecare rasarit de soare cu ura si dispret in ochi si suflet?Si totusi cred si simt ca acolo,in interiorul vostru ar exista macar o urma de sentimente ce poate au ramas inca pure,neintoxicate de fumul cel inhalati din tigarile pline de ura ce va-nraiesc.Poate e mai simplu sa ma las batuta.Dar nu tot ce este simplu este si corect.Daca as face asta ce-ati crede?Normal...ca sunt o proasta si ca ati reusit sa ma doborati,asa cum incercati de atata timp.Cateodata stau intinsa in pat,sau in banca la scoala si incerc sa privesc prin ochii vostri...cu toate ca pot face asta,pot sa vad totul asa cum vedeti voi ,ceea ce vad ma-ngrozeste si ma sperie enorm.Nu exista om pe care sa-l puteti aprecia in toata fiinta lui.Vad prin ochii vostri cum toata lumea are in cel mai bun caz un singur defect daca nu o mie asa cum credeti voi.Nu e nimeni in masura sa judece pe nimeni.Mai ales atunci cand cei ce judeca se cred perfecti.Si nu,nu ma voi da batuta asa cum vreti voi sa fac ,iar de azi voi spune DA la tot ce-i bun si-mi apare in cale lovindu-ma in fata.Tu,tu,tu,chiar si tu...puteti face ce vreti,am capitulat!Eu nu ma lupt de dragul de a fii remarcata!Si nici ca-mi pasa de barfe ,vorbe,gesturi sau orice altceva.Si va spun "Face-ti ce vreti!Nu-mi mai pasa!"!Acum ajung sa va multumesc ca poate voi,cu rautatea voastra ma-ti facut mai puternica...POATE.Prefer sa plec,lasansu-va sa credeti ca sunt o lasa,dar asta demonstraza multe si despre mine,dar si depsre voi.Unul e puternic,incercand sa aplaneze totul usor si cu grija iar celalt,sau mai bine spus ceilalti dau dovada de o incapatanare bolnava si de o rautate inconjurata de tiranitate.Si se apropie momentul in care trebuie sa-nchei totul si sa va las frustrarile sa misune intre voi impreuna cu ura si rautatea se va inunda corpul.Acum e momentul in care plec,incheind acest capitol cu capul cat pot eu de sus lasandu-va o mica amintire cu mine plina de ura in ochii si mintea vostra.Si da,privirea plina de ura si dispret era adresata voua,pietre cu sentimente de ura ce inlocuiti oamenii intr-un mod macabru.Si mai am doar doua cuvinte sa va spun si am sa inchei!Cu toate ca nu insemnati nimic pentru mine, totusi VA URASC!
Poate uneori ai nevoie doar de un stimulent, sau chiar de un zambet sincer cand te intorci cu spatele iar el vine si te intoarce delicat,oprindu-te din drumul tau grabit, pentru ati spune ca vrea sa stai cu el si sa-l lasi sa te salveze si sa-l poti salva.Dar esti asa speriata,lacrimi iti curg pe obrajii rosii in timp ce el incearca sa le opreasca dar incercarea sa nu da rezultate.Si simti inauntrul tau cum vrei sa te poti sinucide,sa ramai fara aer,sa-ti lasi inima fara batai.Dar el nu vrea,nu te lasa sa-ti pierzi viata pentru ca el,acolo,in interiorul lui,e un amalgan de sentimente ce striga sa iasa afara.Iar tu faci pasul spre marginea cladiri sa te arunci.Nici nu incape vorba ca el sa te lase si-ti spune ca vei omora doua suflete.Cu ochi-n lacrimi il privesti cu o urma de dispret cand il auzi si vezi ca vrea sa-ti salveze viata.Dar asta vroiai nu?Sa nu te lase sa te sinucizi!Acum de ce nu sari in bratele sale cand le are intinse?De ce nu il saruti multumindu-i si spunandu-i ca-l iubesti?Ai auzit ce vroiai sa auzi de la el!De ce mai vrei sa te arunci in neant?Spuneai ca nu il simti langa tine,iar acum e!De ce faci asta?Crezi ca face asta de fatada?Sa te poata judeca apoi?Nu,e doar eliberarea sentimentelor lui!Uita-te atent in ochii sai si vezi lacrimi ce-i roiesc sub pleaope,abtinanduse din rasputeri sa nu le lase sa evadeze.Priveste!!!!E langa tine gata sa se arunce el doar ca sa traiesti tu.De ce continui sa-i faci rau?Inteleg,te-a ranit,dar acum e aici,langa tine incercand sa te salveze.Stai aici!Ramai cu el!Nu mai fii asa de incapatanata si ambitioasa!Uita-te atent,vrea sa fiti impreuna,vrea sa fiti amandoi fericiti!De ce ii faci asta?Spuneai ca-l iubesti!Acum ii spui ca-i prea tarziu cand il auzi implorandu-te si spunandu-ti ca te iubeste enorm si ca i-a fost frica sa recunoasca ceea ce simte.Nici atunci cand era suparat pe tine nu-si doarea ca tu sa cazi in vreun fel.Si spuneai ca e din ce in ce mai greu in fiecare zi cand nu e langa tine...Acum este langa tine si vrea sa fi si tu langa el si nu spiritual,ci fizic.Vrea sa-ti poata simti atingerea calda si plina de dragoste pura.Nu-i face rau!Te iubeste!Asculta-l inca un minut si te va face sa ramai cu el,sa nu te arunci!Dar nu ai vrut,i-ai spus ca-l iubesti si ca-ti pare rau....apoi te-ai aruncat cu ochi-n lacrimi,uitandu-te cat mai mult la el in cadere.Ce ai vazut atunci?Ai vazut cum e distrus si strigand disperat de ce i sa intamplat lui asta.Si-ti pare rau ca ai facut-o acum...dar ai gresit,nu l-ai ascultat...Te-ai aruncat...
