Baga-ti mintile-n cap!!!

Pe prima pagina a povestii noastre viitorul parea atat de luminos.Chiar daca s-a dovedit a nu fi asa nu stiu de ce ma mai surprinde inca.Pana si ingerii au partile lor rele,iar tu ai demonstrat asta si ai dus-o la noi extreme.Orice se va intampla tu vei fi mereu eroul meu chiar daca ti-ai pierdut mintile in adevaratul sens al cuvantului.A fost greseala mea!Am crezut in ochi sinceri si m-am ars.Am vazut lacrimi in ochii tai cand ma raneai,dar nu erau adresate mie,ci ei.Am avut incredere si speranta ca esti ceea ce cautam de atata timp.Dar am ajuns la concluzia ca esti la fel ca restul dar ai si ceva diferit fata de altii.Esti un om bun dar care raneste,esti sensibil dar nu te doare cand faci pe cel caruia ii pasa de tine sa planga,dai totul pentru NIMIC si pierzi totul,inclusiv NIMICUL!Iubesti dar urasti,glumesti dar plangi,ai incredere dar minti,lupti dar pierzi!Sunt sute de contradictii ce ti le-as putea enumera.Te contazici pe tine insati,te darami singur si tot singur te ridici ca apoi sa poti cadea din nou.Lasi in urma persoane ce te iubesc si dai totul pentru cea pe care o iubesti tu dar ea nu.
PS: Baga-ti mintile-n cap!!!!!!

Paste fericit!!!

- Nu ma lasa sa trag!!!

-  Mama, ia-mi pistolul din mana! Ca de nu o vei face voi trage in ea, o voi omari, si-l voi rani pe el.Va fi asa de suparat daca o voi face,nu ma va ierta niciodata.Dar vreau sa o fac sa dispara macar in ziua ce trebuia sa fie doar a mea. Dar ea apare si atunci distrugandu-mi visele si sperantele.

Daca as avea intradevar un pistol si un cartus ce ar contine doar 3 gloante l-as folosi cum stiu eu mai bine. Un glont va fi al ei, unul aruncat spre el, dar fara sa-l innimereasca, iar ultimul are cheia inimii mele. Daca nu sunt eu, atunci nu va fi nici ea in inima lui pentru ca o voi ucide iar astefel el nu va mai avea pe nici una dintre noi.Da,ii va parea rau...mai mult de ea dar poate cat de putin si de mine. Il iubesc, e cel mai bun lucru care mi s-a intamplat in ultima perioada...si nu vreau sa-l pierd,dar decat sa traies cu ideea ca el mar vinde oricand pentru inima ei nu ma lasa sa-i dau voie ei sa mai traiasca...

PS : Nu as putea face sta niciodata pt ca l-as rani pe EL!:)

Doare rau...

As vrea sa pot spune ca ceea ce simt acum nu am mai simtit niciodata.Dar as minti!Nu e prima data cand primesc o palma si nu va fi nici ultima.Dar doare si mai tare atunci cand o primesti de la persoana pe care o iubesti.Si am crezut tot ce spunea,poate mintea sau era adevarul ascuns in spatele mastii sale.Poate chiar ma iubeste si crede ca sunt o fiinta atat de minunata.Dar daca nu e asa?Daca nici macar o secunda nu a crezut ceea ce a spus?Surioara lui mai mica, cea pe care spunea ca o iubeste atat de mult,va disparea in durere spunandu-i un simplu "ADIO" incercand sa-l faca sa-i para rau.Eu,eu sunt sau eram surioara lui mai mica si il iubesc asa de mult dar daca el nu o face ce sens are sa continui sa lupt de una singura cad din partea lui nu primesc nici un stimulent?Ii voi spune "ADIO",si-l voi lasa sa plece.Dar ma va durea atunci cand il voi vedea trecand pe langa mine uitandu-se la mine fara sa ma salute sau trecand fara a se uita in ochii mei.Doare,si doare rau cand vad ca aunci cand suntem doar noi doi se comporta normal si atat de perfect,iar cand apare si altcineva in peisaj totul se strica si incepe sa ma raneasca, reusind sa ma darame la un moment dat.Dar nu coteaza, ma ridic,dar totusi urmele raman.Si il iubesc,vreau sa fie mereu fratiorul meu mai mare!Vreau sa-i spun ca e cel mai frumos lucru care mi s-a intamplat vreodata,si chiar asa e.Dar nu pot,pentru ca mi-e frica de cum va reactiona.Si ce ma fac daca am fost doar o jucarie in mainile sale?Daca m-a folosit pentru a o face pe ea geloasa si pentru a se putea impaca cu ea?De ce cand nu mai vorbea cu ea simteam cum imi umple corpul cu fericire iar acum ca ea a aparut din nou in viata lui e atat de dur si diferit? Si totusi il iubesc...dar nu vreau sa ma raneasca din nou.

He is my big brother!!!

Suntem atat de diferiti,dar totusi identici.El e completarea povestii mele, imiginea sufetului meu in chip de baiat,e alinarea gandurilor mele si umarul pe care ma pot duce oricand am nevoie sa plang.Ma iubeste,il iubesc,dar e o iubire diferita,e ca aceea dintre frati iar el e fratele meu si eu surioara lui mai mica pe care o credea prostuta dar si-a dat seama ca aparentele inseala.Ma completeaza,il completez si-mi place sa vad cum ma regasesc in paginile cartilor si in peliculele filmelor dar cel mai fascinant e cand ma regasesc in persoana si gandurile lui.Va avea mereu locul sau in inima mea chiar daca eu va trebui sa plec,lasandu-l singur iar eu am acea parte din inima lui in care doar eu pot ramane si intra in ea.Privirea si vocea sa calda reuseste mereu sa-mi incalzeasca sufletul chiar si atunci cad el imi spune ca nu-i bine ce fac.El poate oricand sa se puna in locul meu,sa-si puna "papucii" mei si sa-i lase sa-l duca pe aleea vietii mele.Ar intelege totul,chiar si fiecare greseala.As putea oricand sa fac si eu acelasi lucru.Ador sa-l inteleg,sa-l ascult si sa vorbesc cu el.E prietenul,fratele pe care mi l-am dorit din totdeauna si am visat la el mereu,iar acum ca l-am gasit nu vreau sa-l las sa plece.Si daca-l voi lasa va fi doar atunci cand va pleca alaturi de mine.