Fuck school!!!

Aveti atatea pretentii de la noi, dar ceea ce dorim noi cand va fi luat in considerare? Voi profesorii care veniti la catedra, atat de mandri si aruncati cu pietre in noi fara ca macar sa ne cunoasteti pe noi sau realizarile noastre. E atat de usor sa judeci si sa arunci cu pietre fara ca macar sa iti faci datoria in fata noastra. Sunt clasa a 12-a si am nevoie de cel mai mare sprijin acum, atat eu cat si colegii mei. Iar cel mai mare sprijin ar trebuii sa vina de la profesori, ei ar trebuii sa ne ajute, sa ne motiveze. Nu sa ne vorbeasca de parca am fi niste analfabeti. Intr-adevar nu cu totii avem o capacitate atat de mare de a invata, nu toti ne dam interesul, dar asta depinde si de profesorul care sta im fata noastra la catedra si se presupune ca ar trebuii sa fie un model pentru noi. Anii de liceu ar fi trebuit sa fie cei mai frumosi, nu sa ma trezesc la 6 dimineata cu groaza ca trebuie sa ajung din nou in acest sanatoriu numit scoala. Cu toate ca stau la 10 minute de scoala si ma trezesc la 6 intarzii mereu la prima ora pentru ca nu am nici o tragere de inima sa ajung la scoala. Inainte, cand nu faceam o ora sau profesorul ne lasa sa facem ce vrem ne bucuram, acum avem nevoie de voi sa lucrati cat mai mult cu noi, sa ne indrumati, sa ne sprijiniti, sa ne ajutati sa intelegem ceea ce ne predati. Vreti cu totii respectul nostru, dar voi ne oferiti respectul vostru? Ar trebuii sa va intereseze mai mult soarta noastra, pentru ca, capacitatea voastra ca profesori si abilitatile de a preda si de a ne invata pe noi se reflecta in notele pe care le vom obtine noi la examenul de bacalaureat. Ce-i drept, tine si de noi sa ne dam interesul. Dar cum sa ne dam interesul pentru ora unui profesor care vine in fata noastra nepasator si nu face altceva decat sa ne dicteze o lectie plina de termeni si date pe care nu le intelegem? Vreti atat de multe de la noi dar nu ne oferiti atat de multe. Ne umpleti capul cu lucruri care nu ne trebuie, materii care nu ne ajuta in ceea ce vrem sa facem in viata. Intr-un cuvant, o totala pierdere de timp. Incercati sa ne spalati creierul si sa ne transformati in roboti. Singurii profesori care isi dau interesul si vin cu drag la clasa si fac totul ca noi sa intelegem cat mai bine sunt ori cei batrani, care au ani buni de catedra in spate si o viata de care sunt mandrii, ori cei care doar ce au iesit din bancile facultatii si sunt entuziasti si dornici de munca. Restul, sunt total dezinteresati de materia pe care o predau si de soarta noastra. Intr-adevar, mai sunt si exceptii, dar prea putine. Stop!! Si noi, elevi avem demnitate si avem nevoie de respectul pe care vi-l acordam. Acest respect pe care il vreti atat de mult de la noi este unul pe care vi-l oferim fortat, pentru ca la voi este painea si cutitul sa spun asa. Nu toti au curajul sa stea drepti in fata voastra si sa va confrunte. Nu toti au taria sa isi spuna nemultumirile si sa incerce ceva. Treziti-va!! Scoala e ceva ce facem pentru noi, e in beneficiul nostru! Conteaza si ce vrem noi pentru ca noi suntem elevii!!!

Am atatea de spus si totusi tac

Am uitat de vise, de sperante, de tot. M-am inchis in mine din teama de a fi ranita din nou si nou. De multe ori imi e teama sa spun ce gandesc pentru ca mi-e frica sa nu gresesc, sa nu pierd si mai mult decat am pierdut pana acum.. Deseori simt nevoia sa tip, sa ma exteriorizez, sa spun tot ceea ce am pe suflet, tot ce ma deranjeaza, tot ce simt, tot ce vreau. Dar ma inchid in camera mea, cu castile in urechi, cu melodiile mele la pian, cu povestile mele, cu tristetea mea si ajung sa creez noi povesti si sa-mi inund iar ochii. As vrea ca macar odata sa pot scrie despre ceva frumos, ceva cu final fericit. Am incercat de atatea ori dar de fiecare data am dat gres. Imi doresc ca macar o data sa ma pot exterioriza altfel, nu prin scris, nu prin lacrimi. Vreau ca cineva sa ma asculte si sa ma sprijine cand imi e greu, sa ma ridice cand sunt la pamant, nu sa se asigure ca stau doborata cat mai mult timp. Vreau schimbari in bine, nu vorbe frumoase, realitate, nu vise...

Esti totul pentru mine, nu uita!

Buna, am ceva sa iti spun... Crezi ca m-ai putea asculta? Ai timp pentru asta? Esti pregatit sa auzi ce am de spus? Esti macar putin curios in legatura cu ce se intampla cu mine de cand te-am cunoscut? Daca da, asculta cu atentie, caci nu iti voi spune si a doua oara!!! Tu, tu esti cel mai bun lucru care mi s-a intamplat vreodata. Esti cel care imi pune cuvinte frumoase in cafea ca sa simt ca e dimineata, cel care imi ofera atentie si priviri blande, pline de dragoste. Nu esti nici mai mult, nici mai putin decat ceea ce am visat toata viata. Nu am crezut vreodata ca voi avea ocazia sa traiesc o poveste de dragoste precum cele din filme la care orice fata viseaza. Ador modul in care imi vorbesti, felul in care ma protejezi si ma iubesti. Alaturi de tine nu imi e teama de nimic, de nimeni. Esti refugiul meu, inspiratia mea, motivatia mea, curajul meu. Esti iubirea mea, totul potul pentru mine!! Cand sunt in bratele tale ma simt de parca as fi acasa si simt ca acolo a fost locul meu mereu. Simt ca te cunosc de o viata... Simpla ta atingere ma face sa tremur dar in acelasi timp ma linisteste, in sarutul tau simt blandetea, dragostea ce mi-o oferi. E de ajuns ca tu sa zambesti ca eu sa fiu fericita. Tu esti singura persoana care doar prin simpla prezenta imi poate aduce zambetul pe buze oricat de trista as fi. Tu ma iubesti cum n-a facut-o nimeni pana acum si am senzatia ca traiesc un vis si imi e teama sa nu ma trezesc din acest vis vreodata. Cu siguranta abia acum incep sa cunosc iubirea.. De ce? Pentru ca pana acum nu am simtit nimic mai profund decat acest sentiment pe care il am de cand te-am cunoscut. Sunt fericita ca langa tine pot invata sa iubesc cu adevarat. Mi-am dorit ceva special, ceva extrem de bun si am primit exact cand ma asteptam mai putin. Acel ceva special esti tu, si promit ca o sa te fac feiricit si o sa iti ofer tot ceea ce am mai bun de oferit. Iti multumesc pentru tot, pentru fiecare cuvant frumos, fiecare mangaiere, fiecare lacrima pe care mi-ai sters-o cu blandete, pentru fiecare zambet pe care mi l-ai asezat pe buze, pentru fiecare privire calda, fiecare strangere de mana sincera, pentru toate tachinarile... Iti multumesc ca ai incredere in mine si ca ma iubesti! Stiu ca poate uneori sunt o copila rasfatata care nu stie ce vrea, nehotarata, capricioasa, poate putin geloasa si mult prea lipicioasa si iubitoare. Dar tu ai stiut sa vezi si sa scoti in evidenta doar ce e mai bun la mine fara sa-mi reprosezi ceva vreodata. Iti multumesc pentru rabdarea pe care o ai cu mine, stiu ca uneori sunt un dezastru! Daca m-as arunca alaturi de tine din inaltul cerului nu as avea timp sa iti spun pana ajungem pe pamant cat de mult de te iubesc!! Am sa te iubesc pana la sfarsitul lumii si tot ar fii putin!

Drumul spre succes...

Ce drum pustiu, cata siguratate... M-am saturat sa merg de una singura pe acest drum care nu stiu unde duce. As vrea sa ma intorc dar deja am mers prea mult asa ca mai bine continui sa merg sa vad ce se afla la capatul lui. Totul in jur e pustiu, nici un copac pe marginea drumului, nici o vietate, nici o floare, macar un om, orice. Tot ce vad e orizontul si drumul acesta care uneori e drept, uneori plin de gropi. Incerc sa imi dau seama ce inseamna asta si cred ca in sfarsit am aflat raspunsul... Gropile reprezinta greutatile pe care le.am intampinat in viata, rautatea cu care am dat piept, piedicile oamenilor din jurul meu; iar portiunile de drum drept reprezinta realizarile si momentele de fericire dar si momentul in care am facut pentru prima data cunostinta cu dragostea oamenilor... Drumul, drumul in sine, reprezinta parcursul meu in viata cu bune si cu rele. Uneori linistea aceasta devine asurzitoare in timp ce continui sa merg. Am momente cand vreau sa ma opresc dar trag de mine sa ajung pana la capatul lui, sa vad ce ma asteapta acolo. Deseori ploua, iar picaturile mari si reci de ploaie imi brazdeaza pielea si sufletul de fiecare data. Tot acum am realizat ca aceasta ploaie reprezinta controversele din mintea mea. Fiecare picatura reprezinta ceva: iubire, ura, succes, dezamagire, vorbe frumoase sau rautaciose, ganduri pozitive sau negative. Ploaia reprezinta momentul in care ma aflu in cumpana, momentul in care ma lupt cu mine si cu gandirile mele incercand sa iau decizii corecte. Pana acum aceasta ploaie ma speria, acum nu, cand incepe aceasta ploaie stiu ca am de luat decizii importante si ca drumul pe care continui sa merg are sa-mi arate daca acestea au fost intr-adevar decizii bune sau nu pentru mine si viitorul meu...

Tot ce vreau!!!

Hai sa ne jucam cu cuvintele, sa ne spunem "te iubesc" fara sa simtim asta inca si sa incercam sa construim impreuna acest sentiment. Hai sa ne luam de mana si sa inercam sa mergem impreuna. Hai doar sa ne uitam unul in ochii celuilalt si sa vorbim astfel ore intregi, sa vorbim fara sa rostim macar un cuvant. Daca gresim hai sa o luam de la capat si sa incercam din nou si din nou pana vom reusi. De ce sa facem asta? De ce vreau asta? Vreau asta pentru ca vad in tine ceea ce n-am vazut in nimeni. Ce anume? Vad blandete, inteligenta, iubire, bunatate, calm, speranta, viata, TOT! De ce tu? Nu stiu, pur si simplu ai aparut cand trebuia, esti exact ce imi trebuia, esti exact asa cum mi-am imaginat de mica barbatul cu care vreau sa am o relatie. Iar daca asta va merge asa cum cred eu ii voi fi recunoscatoare lui D-zeu ca mi-a oferit ceea ce mi-am dorit si mi-am imaginat.

Kindness

Cu mult timp in urma o persoana foarte draga mie mi-a spus ca m-am nascut sa ofer bunatate si iubire tuturor persoanelor pe care la intalnesc in viata. Cand am auzit ca mi-a spus asta mi-a fost imposibil sa cred. Eram convinsa ca rade de mine sau vrea doar sa ma faca sa sufar. Cu timpul, mi-a demonstrat ca ceea ce a spus nu a fost o gluma. Ceea ce mi-a spus e adevarat, iar acum il cred si eu. Fiecarei persoane pe care o intalnesc ii ofer mereu bunatate, intelegere, chiar si iubire; chiar daca nu toate persoanele pe care le intalnesc merita asta. Am ajuns sa cred ca intr-adevar pentru asta m-am nascut, nu ma pot opri din a face asta. Oricat de ranita as fi de o persoana, oricata rautate mi s-ar oferi eu nu pot sa devin asa. Nu pot fi rea, rece, inchisa in mine. Fie ca vorbesc cu cea mai buna prietena, fie ca vorbesc cu mama, cel mai bun prieten sau un strain pe care doar ce l-am intalnit fie ca scriu aici, nu pot sa tin ceea ce simt si mi se intampla in mine. Mereu am vrut sa impart totul cu cineva, cu acel EL care apare la un moment dat in viata fiecarei fete/femei. Probabil aceasta dorinta atat de puternica se datoreaza faptului ca am crescut singura si mereu am fost pe cont propriu. Visez la iubire de cand sunt mica, dar nici acum nu am renuntat la acel vis. Continui sa caut iubire in fiecare gunoi fara ca macar sa ma apropii de implinirea visului. Uneori ma gandesc ca poate datorita faptul ca imi doresc atat de mult sa primesc dragoste iar eu am atata dragoste de oferit nu o voi primi niciodata. Pana acum tind sa cred ca mereu am dat-o in bara sau am acceptat sa am langa mine si sa investesc iubire in persoane nepotrivite care nu meritau asta sau nu simteau la fel. Incep sa cred din ce in ce mai mult ca ceea ce imi doresc cel mai mult sa obtin in viata nu voi avea niciodata: IUBIRE.

Toate la timpul lor

 Pana nu de mult tipam cat puteam de tare vreau IUBIRE! Mereu mi-am dorit asta... Dar de ceva timp am incetat sa ma mai gandesc la asta, am incetat sa mai caut asta. Am abandonat incercarea de a gasi iubirea in bratele cuiva, nici nu mai speram la asta. Poate pentru ca am avut parte de prea multe dezamagiri.. Am crezut pana de curand ca nu voi gasi niciodata iubirea dar se pare ca Dumnezeu iti ofera atunci cand incetezi sa mai implori sa primesti acel lucru. Ti-l ofera atunci cand esti pregatit si cand ai cea mai mare nevoie. Am gasit in sfarsit ceea ce am asteptat atata timp. Am intalnit un om bun, sensibil, barbatul care ma poate face sa rad oricat de suparata as fi, cel pe care nu pot fi suparata. Am gasit barbatul care imi ofera atingeri delicate, saruti scurte in vazul lumii, afectiune, incredere, blandete, sprijin moral... Tind sa cred ca imi poate oferi toate lucrurile de care am nevoie si pe care mi le-am dorit mereu. El nu e nici mai mult, nici mai putin decat ceea ce mi.am dorit sa am langa mine. El e lupta pe care nu vreau sa o pierd. Oricat de stupid sau copilaresc ar suna, el e barbatul langa care ma vad fericita si la bratul caruia ma vad in viitor. Am descoperit in el tot ce mi-am dorit vreodata, as face orice sa nu plece vreodata sau sa-mi franga inima cum au facut-o pana acum cei pe care i-am intalnit, nu as mai putea rezista, nu daca ar face-o el. De ce? Pentru ca e tot ce mi-am dorit vreodata. Fiecare gest, fiecare cuvant, fiecare atingere, fiecare sarut ma face pe zi ce trece sa ma conving ca e barbatul pe care l-am cautat pana acum si ca este exact asa cum mi.am imaginat. Nu am cuvinte sa descriu cat de fericita sunt ca am gasit alinarea in bratele unei persoane care este exact asa cum mi-am dorit si imaginat mereu.

Cel pe care il iubesti, nu simte nimic pentru tine, iar cel pentru care nu simti nimic, te iubeste.

 El se opreste langa ea pe banca si ii observa lacrimile aproape uscate pe obrajii ei palizi. Nu a fost nevoie sa o intrebe ce a patit, o cunoaste atat de bine incat stie de ce plange. Acesta ii ridica barbia pentru a-i putea privii ochii de un albastru inchis si ii spune: "Tu meriti pe cineva mai bun de atat, meriti toata atentia din lume, toate vorbele frumoase ce pot fi rostite, meriti atingeri delicate, saruturi scurte in vazul lumii, meriti pe cineva care sa te tina de mana si sa nu-i fie rusine ca face asta in vazul tuturor, meriti nopti pline de dragoste, nu seri imbibate in fum si lacrimi. Meriti pe cineva care sa te iubeasca pentru ceea ce esti nu pentru corpul tau si pentru ceea ce ii oferi. Meriti un om la fel de bun ca tine, nu pe cineva care sa te raneasca.
 Tu, tu esti frumoasa, inteligenta, speciala, esti cea mai buna persoana pe care am intalnit-o vreodata. Meriti pe cineva care sa te iubeasca cu adevarat, sa te respecte, sa te inteleaga, sa te asculte, sa tina cont de parerile si deciziile tale, sa aiba grija de tine mai bine decat oricine altcineva. Ai nevoie de cineva care sa doarma noaptea langa tine si sa te tina in brate pana dimineata, sa fie acolo pentru tine, fara ca macar sa incerce sa obtina altceva. El ar trebuii sa-ti aduca zambetul pe buze, nu lacrimi pe obraji. Ar trebuii sa te apere si sa fie langa tine cand ai cea mai mare nevoie, pentru ca tu meriti cu adevarat asta. Tu ai trecut prin atatea cat n-au trecut altii intr-o viata. Esti puternica, pot spune ca esti cea mai puternica persoana pe care o cunosc si te respect pentru ca tu, chiar si atunci cand plangi ai zambetul pe buze si in ciuda a toate prin care ai trecut continui sa ti capul sus si sa te bucuri de fiecare doza de fericire pe care o primesti.
 Tu ai nevoie de o relatie frumoasa, genul ala de ralatie pe care toti si-ar dori sa o aiba, nu ai nevoie de baieti de bani gata sau care se cred mari gigolo care altceva in afara de a rani si a se da mari cu propria persoana nu stiu sa faca. Tu, da tu, ai atat de multa iubire in inima ta in ciuda durerii si suferintei ce ai adunat-o, fie ca ai vrut sau nu, in sufletul tau de-a lungul timpului, si asta apreciez cel mai mult la tine, Imparti mereu zambete si iubire tuturor, chiar si persoanelor care nu merita asta, persoanelor care te-au ranit si te-au facut sa suferi tu continui sa le arati dragostea ta. N-am intalnit pe nimeni care sa fie capabil sa imparta atata iubire, In ciuda a toate acestea, tot iti ramane o mare parte de dragoste ce trebuie sa o imparti cu o persoana la fel de speciala ca tine, tu ai nevoie de o astfel de persoana, ai nevoie de iubire, de bunatate, de acea persoana pentru care sa dai totul si sa merite asta. Meriti sa fii iubita si sa ai langa tine pe cineva care sa-ti arate ce e dragostea si cum se iubeste.
 Pana acum ai intalnit multe persoane care ai crezut ca sunt speciale si merita asta si le-ai oferit tot ce ai avut tu mai bun. Acei baieti ar trebuii sa stie ca sunt cei mai norocosi ca au avut langa ei o astfel de persoana care sa le poarte o dragoste adevarata, dragoste care nu a murit nici dupa ce te-au ranit. De ce? Pentru ca asa esti tu, nu esti capabila sa urasti, nu ai nici macar un gram de rautate in tine in ciuda a tot ce ti s-a intamplat. Daca tot ce ti s-a intamlat tie de-a lungul timpului ar fi trait o alta persoana ar fii ajuns o persoana plina de o rautate pe care nu o intalnesti zilnic, si-ar fi oprit sentimentele, umanitatea, ar fi devenit de gheata. Dar tu nu, continui mereu si mereu sa fii buna cu toti si nu inteleg de unde poate iesi atata bunatate dintr-un suflet atat de ranit, nu inteleg cum nu te lasi niciodata doborata, cum poti sa ti capul sus chiar si atunci cand psihic esti la pamant, cum nu arati nimanui ca tu suferi, ca te doare.
 Sa ti minte ca acolo undeva, exista o persoana la fel ca tine care te merita, dar tu, dintre toate persoanele trebuie sa ai cea mai mare rabdare ca sa poti gasi asta. De ce? Pentru ca sunt prea putine persoane care sunt ca tine. Multi nu mai stiu ce e iubirea, bunatatea, sinceritatea. Chiar daca tu ai incercat sa inveti fiecare persoana pe care ai intalnit-o cate putin din toate astea, este greu sa schimbi o persoana, mai ales una care are sufletul lipsit de toate acestea. Tot ce porti tu acum in suflet, e cel mai mare dar pe care l-ai primit, iar eu ma simt norocos ca am cunoscut o astfel de fata si ca imi e prietena. Oricat de mult vei fi ranita si vei suferi, nu te schimba, nu vreau sa pierd persoana care m-a invatat ca iubirea e dincolo de cuvinte si gesturi, care m-a invatat ca atunci cand tratezi rautatea cu bunatate, tu iesi invingator, esti persoana care imi aduce zambetul pe buze doar cand o privesc in ochi si vad totata bunatatea si dragostea din ei.
  N-am conoscut in viata mea o persoana care sa fie atat de buna si de sincera si  respect atat de mult asta la tine pentru ca prea putine persoane mai au un astfel de caracter. Faptul ca te-am intalnit pe tine este cel mai bun lucru care mi s-a intamplat."
 Ea n-a scos nici un cuvant in tot acest timp, a ascultat tot ce a avut el de spus cu lacrimi in ochi si cu un zambet sincer pe buze.


 Ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat astfel de prieteni! Te iubesc!

E ciudat... foarte ciudat...

E atat de ciudat cum cu totii alergam dupa sentimente, persoane sau idealuri care in realitate sunt atat de aproape de noi. Ar trebui doar sa deschidem ochii mai mult si sa privim cu mai multa atentie la tot ceea ce ne inconjoara. Ar trebui sa acordam o sansa fiecarei persoane care incearca sa ne rapeasca un zambet, un cuvant sau poate chiar un sentiment. Nu putem stii niciodata ce ne asteapta dupa colt, ce ascunde sufletul unei persoane sau ceea ce simte ea pentru noi. Alegem mereu calea cea mai grea cand ceea ce avem nevoie e atat de aproape de noi, Trebuie doar sa deschidem ochii si sa privim dincolo de aparente.

Mai mult...

Credeam ca m-am obisnuit sa fac mereu aceeasi greseala. Credeam ca am reusit in sfarsit sa devin indiferenta, credeam ca am reusit sa tin lucrurile care ma pot rani departe de mine. Dar m-am inselat. Voi continua mereu si mereu sa fac aceeasi greseala: sa ma indragostesc de persoana nepotrivita, sa-mi pun sufletul pe tava, sa investesc milioane de sentimente, sa ma consum si sa consum ceea ce era intre noi cu atata pasiune si devotament. Gasisem in sfarsit genul de relatie care sa ma consume din toate punctele de vedere si sa-mi ofere pasiune si siguranta oricand si oriunde fie ca eram sau nu unul langa celalalt. N-am crezut pana acum ca poate exista cineva care sa ma poata face sa simt asemenea lucruri, cineva care sa ma poata face sa zambesc chiar si atunci cand sunt la pamant, cineva care sa ma innebuneasca doar cand imi zambeste sfios. Gasisem acea persoana care pur si simplu ma facea sa imi doresc mai mult de la el, de la mine, de la noi...