Ciclul vietii!

Mereu ne gandim la viitor,ca va venii timpul cand pielea ni se va incretii,parul ne va incaruti iar multe panze de paianje se vor depune pe amintirile si fotografiile intiparite in capul nostru.Dar continuam sa ne gandim cu o teama infinita la momentul in care vom lasa pe lume copiii si oameni iubiti,cand vom pleca de langa ei.Poate sunt inca la o varsta prea frageda pentru a vorbi despre cruda si infricosatoarea moarte ce ne bantuie pe toti in cosmaruri si in serile nelinistite de gandurile ce o pun in centrul atentie.Sunt constienta ca mai am mult pana va veni momentul in care si eu voi ajunge sa incaruntesc ,sa imbatranesc si sa nu mai fiu aceeasi fata dinamica care eram odata.Dar pana atunci mai am multe lucruri de trait,de experimentat si de invatat.Am un liceu de terminat,o facultate ce ma asteapta si serviciul ce mi-l doresc,apoi familia pe care oricine si-ar dorio,dar dupa toate astea va veni vremea in care va trebui sa spun adio lumii ce ma acceptat si ma ajutat sa cresc timp de atatia ani.Va venii ziua in care zilele vor deveni ani iar acestia vor trece cu o repeziciune nemarginita.Singurele amintiri clare din trecut sunt doar fotografiile ingalbenite si deteriorate de timpul ce nu le-a uitat nici pe ele dar nici pe noi.